Scandalul închiderii pieţelor în Bucureşti. Primăriile de sector promit mutarea tarabelor în parcări

37

Ziua de luni a început cu scandal în unele pieţe cu incinte închise din Bucureşti după ce regulile impuse de autorităţi în condiţiile de carantină parţială nu le-au mai permis funcţionarea.

În Piaţa Crângaşi, de exemplu, tarabagiii şi-au strigat revolta faţă de închiderea pieţei, ca măsură de limitare a răspândirii virusului. Concret, peste 100 de comercianţi s-au luat la ceartă cu administraţia pieţei, obligată de Guvern să închidă acest spaţiu comercial. Oamenii s-au plâns că, dacă nu-şi mai pot vinde produsele, vor ajunge pe drumuri şi vor muri de foame. Comercianţii s-au mai liniştit atunci cât li s-a spus că cele 48 de tarabe vor fi relocate în parcare şi că piaţă va fi operaţională de marţi, 10 noiembrie. Soluţii similare au oferit administratorii pieţelor din mai toate sectoarele Capitalei.

în Piaţa Valea Ialomiţei se relochează cele 60 de tarabe pe platoul parcării supraterane, cu asigurarea măsurilor de distanţare. La fel se va întâmpla şi în  Drumul Taberei 1 unde cele 60 de tarabe vor fi mutate pe platoul lateral, pe trotuarul din faţa pieţei şi parţial în parcare.

Piaţa Veteranilor I este parţial deschisă, poate funcţiona parţial, iar Piaţa Veteranilor II poate funcţiona parţial, urmând să se stabilească împreună cu poliţia naţională care sunt părţile care vor rămâne funcţionale în aceste pieţe.

În Piaţa Gorjului pot funcţiona tarabe pe culoarul de acces, acesta fiind generos şi se va stabili împreună cu poliţia care sunt părţile care vor rămâne funcţionale. În fine, Pieţele Orizont şi  Apusului sunt în spaţiu deschis şi nu vor fi influenţate de noile reguli.

Citește și: Peste 500 de imobile din Capitală, fără apă caldă

Cumpărătorii vor migra către marile lanţuri de magazine

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta) a declarat că mutarea tarabelor în stradă nu este o soluţie pentru rezolvarea problemei şi că relocarea tarabelor va avea efecte care, din păcate, nu au fost prognozate de autorităţi.

„Măsura nu valorează absolut nimic. În primul rând vine frigul. Marfa se va degrada, legumele şi fructele vor îngheţa şi nimeni nu le va mai achiziţiona. Apoi, oamenii aceştia se vor îmbolnăvi pentru că nu este omeneşte să stai cu zilele afară la temperaturi de câteva grade sau chiar ai puţin. Drept urmare micile afaceri din care trăiau aceşti oameni se vor închide. De acest lucru vor profita marile reţele de magazine în care numărul cumpărătorilor se va dubla. Această aglomeraţie va avea şi un efect pervers, va veni şi cu un pericol mai mare de raspândire a noului coronavirus”, a subliniat Dragoş Frumosu.

În acest context trebuie spus că, din datele Ministerului Agriculturii rezultă că aproximativ 50-60% din producţia românească de fructe şi legume este vândută în pieţele ţărăneşti organizate în centrele urbane. Conform datelor oficiale, în 2019, România a produs 3,5 milioane de tone de legume şi aproape 1,5 milioane de tone de fructe.